Atlanții memoriei
La un anume timp, după ce i se taie ramuri, tinere sau uscate, teiul își acoperă locul rănit cu niște buze cărnoase de scoarță ca o potcoavă. Face asta urmând logica unor maluri care...
La un anume timp, după ce i se taie ramuri, tinere sau uscate, teiul își acoperă locul rănit cu niște buze cărnoase de scoarță ca o potcoavă. Face asta urmând logica unor maluri care...
Deși n-a fost tot timpul așa, de zilele mele, cel mai mult mă bucur când primesc cărți. Prietenii mei știu asta. Într-un octombrie tare văratic, mă văd cu C. la o cafea de sâmbătă....
”Trebuie să devii cine ești.” Pare un slogan tocit ca o stâncă de mare, subliniat cu markerul roz într-o carte de dezvoltare personală. Dar nu. E din ”Copilul de nisip”, romanul lui Tahar Ben...
Bach vorbește. Din vârful degetelor cu care este obligat deopotrivă să mulgă pe furiș o capră obștească, ca să hrănească bebelușul, și să scrie basme care să pună umărul la sovietizarea Gnadentalului, ștergând o...
Sub pașii alerți, praful greu scrâșnește ca și cum aș călca pe o imensă pojghiță de pesment; sau de gheață mărunțită. Griul întunecat al pământului e sticlos sub soarele care încinge ca o lampă...