De astăzi, sunt aproape nouă
Ieri, mi s-au strepezit dinții citind o smiorcăială de confesiune (de obicei, nu-mi pierd vremea cu filosofii de duzină pe tema ridurilor și a vieții care trece, trece implacabil…. – mi se pare o...
Ieri, mi s-au strepezit dinții citind o smiorcăială de confesiune (de obicei, nu-mi pierd vremea cu filosofii de duzină pe tema ridurilor și a vieții care trece, trece implacabil…. – mi se pare o...
Zilele trecute, mă abătui într-un mall bucureștean. Fără să mă încerce vreo nevoie specială, degrabă îmi săriră în ochi plăcuțele arătând direcția toaletelor: erau învăluite într-un fel de pânză albă și rară, flocoasă, ca...
Până mai ieri, acordam cafelei rolul exclusiv de fluid energizant și melancolic deopotrivă, de invadator sofisticat și catalizator al neuronilor, celulelor și capilarelor, de poțiune aflată la limita dintre concret și magic, un ”STOP...
”Mai așteptați, vă rog, 30 de minute, domnu` doctor are pacient; între timp, completați fișa asta.” îmi zise recepționera de la o clinică cu verde pe fundal; rochia scurtă și rărită ușor pe șolduri,...
Picăturile pentru măsea se numesc ”rădăcină de clește ”(Caragiale). Mintea la cap mi-a venit după 30 de ani, când mi-a răsărit prima măsea de minte. Ce ironie! Aștepți 25 – 30 de ani să...