Cu ceva vreme în urmă, când i-am spus lui sensei că mă tem foarte tare ca nu cumva ceea ce scriu să alunece în ridicol, mi-a răspuns cam așa: dacă ție îți place să scrii, scrie; scrie pentru tine, ce-ți pasă de ce cred alții. Tu crezi că, dacă îmi era vreo teamă de ridicol, m-aș mai fi antrenat acum pentru Cupa Mondială? 

De la discuția asta și până la plecarea lui în  Irlanda, la Cupa Mondială de WSKF (karate shotokan), l-am văzut pe sensei trecând prin toată paleta de stări: entuziasm, euforie, nerăbdare, oboseală, neliniște (poate doar aparentă…). În timpul antrenamentelor l-am văzut deoseori preocupat, repetând diverse mișcări, semn că lua cu el ceea ce nu ieșise poate cum trebuie la pregătirea pe care o făcea dimineața, înainte de a veni să lucreze cu noi. 

Discuția asta mi-a venit în cap zilele trecute, când am primit mesaj de la sensei Ioghen (dreapta, în foto). El și echipa formată din încă doi membri, Mihai Ioghen și Simona Filip, au câștigat argintul (la veterani) la Cupa Mondială Shotokan Karate-do, desfășurată la Dublin, în Irlanda.

Ba mai mult, lotul României, format din copii, juniori, cadeți, seniori și veterani, lot antrenat de sensei și fratele său, a plecat din Irlanda cu bagajul mult mai greu…. Nu de cumpărături, ci de medalii. Cei 14 membri ai lotului României au câștigat nu mai puțin de 20 de medalii, ocupând locul doi în clasamentul pe națiuni, după Irlanda (țara gazdă, subliniez), care a obținut 56 de medalii cu un lot de 71 de sportivi. Vă las pe voi să faceți socoteala….

Participând la un concurs internațional după mai mulți ani de absență, lotul României a rupt gura târgului. Dar asta grație unui volum de muncă de peste 150 de ore de antrenament dedicat concursului și, desigur, priceperii celor doi antrenori Gheorghe Ioghen și Mihai Ioghen. Cel mai mic sportiv are 8 ani, Teodora Constantinescu – 2 medalii de bronz la kata și kumite – , iar cel mai mare are 63 de ani, sensei Gheorghe Ioghen. 

Asta pentru mine e și o lecție pentru când o să cresc mare: că nu vârsta te face mai bun sau mai puternic, mai rezistent sau mai înțelept, ci ceea ce se petrece în cutiuța ta, aceea în care aduni de toate emoțiile și de toate trăirile.

Că tot veni vorba de trăiri, odată, de furioasă ce eram că nu-mi ieșea o parte dintr-un exercițiu de karate, m-am supărat foarte tare pe mine. M-am mai supărat și în alte dăți, dar n-am arătat-o atât de evident. Astea sunt momentele în care îți cam vine s-o lași baltă pentru că te crezi neputincios, depășit de situație sau ridicol. Sensei mi-a spus atunci ceva despre niște campioni și l-am crezut, am continuat. N-am lipsit de la antrenamente, ba chiar le aștept cu nerăbdare. Nu mi-am propus să ajung la niciun campionat și îmi place al naibii de tare ceea ce fac. Dacă n-ar fi așa, nici n-aș povesti și nici nu m-aș arăta așa de mândră de profesorul meu. 

În video, kata cu care sensei Gheorghe Ioghen, Simona Filip și Mihai Ioghen au obținut argintul.

https://www.youtube.com/watch?v=23F2i_MJ710

Felicitări, sensei! La cât mai multe medalii! 

Rezultatele echipei:

Andrei Man –  argint la individual, bronz pe echipe

Alexandra Velcea  – bronz la individual

Eric Catsanos  – bronz la individual,  bronz pe echipe, bronz la kumite

Teodora Constantinescu – bronz la individual,  bronz la kumite

Rareș Târțău – aur la individual, argint la kumite, bronz pe echipe

Simona Filip – argint pe echipe, bronz la individual

Mihai Ioghen – bronz la individual, argint pe echipe

Mugur Mehedințu – argint la kumite, bronz la kumite

Darius – – argint la individual

Tudor – – bronz la individual

Eroii Zilei: Campionii mondiali la karate WSKF