Kasutera – în variantă personală
Kasutera sau “castella” (paine de Castilia) este o prajitura foarte populara in Japonia. Este un fel de sponge cake facut din faina, oua, zahar si sirop de malt, fara grasimi, fara agenti de crestere. Nu are consistenta înecacioasa a pandispanului romanesc; este usor umeda, pufoasa, degraba “alunecatoare” pe gat. Marca acestei prajituri sunt cele doua parti cafenii, usor mai dulci decat interiorul, si forma inalta, dreptunghiulara. La origine, este o reteta a patiseriei spaniole. A ajuns in Japonia in sec. al XVI -lea, adusa de misionarii portughezi.
Eu am facut kasutera si din faina de quinoa (mi-a placut cel mai mult; pozele cu prajitura taiata in forma de romb), si din faina alba. La ambele am folosit indulcitor.
INGREDIENTE:
– 100 gr. faină (albă sau quinoa)
– 80 gr. îndulcitor pudră sau zahăr pudră
– 1 lingurită zahar brun, granule mari, pentru presărat pe fundul tăvii
– 3 ouă
– 2 linguri miere
– 2 linguri apă calduță
– putin ulei pentru uns tava
PREPARARE:
Separi albușurile de gălbenușuri. Dizolvi mierea în apa călduță. Împrăștii zahărul brun pe fundul tăvii, în prealabil unsă cu ulei. Ai nevoie de o tavă dreptunghiulară cu pereții înalti.
Bați albușurile spumă, adaugând zahărul în 3 etape. Adaugi apoi delicat, pe rând, gălbenușurile, mierea dizolvată în apă, alte esențe (eu am pus lămâie), făina. Amesteci delicat, de jos în sus.
Se coace la 160 grade timp de 60 minute, până capătă culoare cafenie. A nu se deschide cuptorul!
Înainte de a fi tăiată, trebuie lăsată să se răcească bine. Conform tradiției, kasutera se taie în formă de dreptunghi. Operațiunea începe cu îndepărtarea lateralelor, astfel încât să fie lăsat vederii contrastul celor 2 culori.
Pentru cei care țin la siluetă, recomand varianta cu quinoa. Un triunghi, ca cel din imagine, care cântărește 40 gr., conține 89 de kcalorii.
Cel mai bun moment când poate fi mâncată este dimineața.
Related Posts
Exerciții simple și eficiente cu benzile elastice ”Mic, mic, da` tare-n cric” era ”proverbul” preferat al profesorului meu de tehnologie, în anii de dinaintea Revoluției. Cricul mic ridica mașina mare, tot așa cum astăzi, în era downsizingului (reducerii în dimensiuni), ne fălim cu mașina mare, da` mică-n moto(a)r(e) - ca să iasă la […]
Somnambuli, #welovebucharest
Alecu, somnambulul satului, urla deunăzi, în arșița uliței abia asfaltate, la vecinul nostru, un bucureștean cumsecade retras la sat. Cică i-ar fi aruncat un butoi cu scârnăvii pe bucata lui de pământ din vale, dinspre Neajlov. N-avea nicio dovadă, dar urla la soare, pardon! […]
An Nou, noi ținute în fitness
A intrat șovăielnic în sala de fitness, cum intră toți începătorii avântați la început de an. O remarcasem în vestiar. Pusese o întrebare marțiană (n-o redau aici), ceea ce m-a făcut să întorc capul și să o privesc atent.
Avea cele mai dese și lungi gene adăugate, pentru că și afară […]
Tare, rotund și dur…. fesierul Tare ca piatra, dur ca....o banda elastica de cross-training.
Fesierul rotund "la doamna" se ține și cu un exercițiu ca cel din imagini: extensii spre spate ale coapsei cu banda elastica.
Un fleac.... 😉
Când ți se acrește de genuflexiuni și extensii la aparat, […]
O labă ca mătasea
Mă atinge o labă. Nu mă rănește, mă adie ca mătasea. O labă de urs albă și păroasă. Tresar violent și-i răspund cu un dos de palmă. Icnește surd, geme, se întoarce pe partea cealaltă. Sunt leoarcă. Trebuie să mă schimb. În jurul gâtului am un guler de sudoare. Încă tremur. M. mă simte. […]