Top 13 alimente așa-zis ”dietetice”(I)

Crezi că mănânci ”light”, ”dietetic”, ”fără grăsimi”, ”fără colesterol” ?

Citește mai jos și mai gândește-te !

Top 13 alimente așa-zis “dietetice” și ce ingrediente ascund

1. Alimente procesate cu ”conținut scăzut de grăsime” sau “0% grăsime”.
   Războiul împotriva grăsimilor saturate (de porc, în principal) pare să fie, la momentul actual, cea mai mare greșeală din istoria nutriției. Astăzi, sunt nenumărate dovezi că raționamentul a fost complet greșit. A se vedea Studiul Farmingham, ale cărui rezultate s-au întins pe 3 generații și a vizat analiza epidemiologica a bolilor cardiovasculare (The Framingham Study).

Dar, cum stereotipurile mor greu, industria alimentară continuă să inunde piața cu produse ”dietetice”; asta și pentru că mulți dintre noi păstrăm convingerea că epidemia de obezitate are de-a face exclusiv cu grăsimile. Ceea ce, evident, nu ni se explică este faptul că, un produs cu conținut redus de grăsimi nu mai are nici un gust. Pentru a compensa această lipsă, producătorii adaugă zahăr. Obișnuința o transpunem și în farfuriile noastre când, decizând să trecem la un ”regim” de slăbit, scoatem toate grăsimile din meniu. Un lucru de două ori neplăcut pentru că:

1. a) mâncarea își pierde savoarea și sațietatea, crescând frustrarea și făcând ca regimul să eșueze într-o porție de tort sau cartofi prăjiți cu șnițel;
2. b) unele vitamine, cum ar fi vitamina D, au nevoie de grăsimi ca să fie absorbite de organism.

Când eticheta îți spune “conținut redus de grăsime” sau “0% grăsime”, activează-ți sistemul de alarmă. Ai de-a face cu un foarte procesat și/sau cu adaos de zahăr (sau substitute de zahăr).

2. Uleiuri vegetale 

 Există credința că uleiurile reduc colesterolul. Inclusiv uleiul de floarea soarelui, ulei din semințe de struguri, ulei de porumb și soia.

Nu trebuie însă să uităm: colesterol este un factor de risc și nu o boală în sine. Uleiurile nu conțin colesterol. Cea mai mare parte a colesterolului este produs de către organism. Vechile teorii privind influența aportului extern de colesterol au fost infirmate în mare masură de studiile moderne.

Ca atare, nu e dovedit că uleiurile vegetale reduc riscul de infarct miocardic sau accident vascular cerebral.

Dimpotrivă, sunt voci care spun că, din cauza conținutului crescut de acizi Omega 6 din aceste uleiuri, riscul bolilor de inima si al cancerului poate crește.

De aceea, putem echilibra balanța aducând în alimentația zilnică și unt, ulei de măsline, ulei de nucă, ulei de nucă de cocos.

3. Margarina este bună pentru inimă?

Vă mai amintiți că, după 89, reclamele la margarină inundau televizoarele? Vârful a fost atins în 2013, odată cu scandalul în care a fost implicată Nadia Comăneci (imaginea Rama din 2010), care zicea în reclamă:„Pentru băiatul meu, Dylan, caut mereu ce e mai bun. La micul dejun, oriunde suntem, caut «Rama». «Rama» ajută buna creştere a lui Dylan“.

Cum am ajunsă să cădem în brațele margarinei?

Pentru că untul a fost mult timp demonizat, făcându-se vinovat de grăsimi saturate și colesterol.

Acum experții vin și ne spun că margarina e rea, deși tot ei, experții, au promovat-o decenii la rând. Acum știm că acest sfat rău a avut efecte dezastruoase asupra sănătății publice.

Margarina este fabricată din uleiuri hidrogenate  bogate în grăsimi trans (un tip de grăsime străin organismului, pe care acesta nu-l recunoaște și, ca atare, îl depune).

Studiul Framingham asupra Inimii a aratat ca persoanele care inlocuiesc untul cu margarina sunt mai susceptibile la a dezvolta boli de inima.

Mihaela Bilic, doctor nutritionist, zice: “Ma intristeaza felul in care industria alimentara manipuleaza alegerea consumatorilor folosind cuvinte cu ecou stiintific. Nu e suficient ca margarina a luat locul untului pe masa noastra, acum suntem incurajati sa mancam margarina pentru sanatatea inimii??!!
Argumentele sunt ridicole: margarina seamana cu untul, dar nu e unt; sunt grasimi vegetale, adica bune, spre deosebire de cele animale care sunt rele 🙂 Pe baza reputatiei uleiurilor vegetale si mai ales a uleiului de masline s-a cret falsa nevoie de margarina.
Dupa ce a fost negat zeci de ani efectul nociv al acizilor “trans” rezultati din hidrogenarea margarinei, acum ne sunt promovate noile margarine obtinute fara hidrogenare”.

Din păcate, astăzi, majoritatea continuă să vadă margarina ca o alternativă sănătoasă la unt.

4. Produse cu adaos de fitosteroli pentru a proteja inima
   Unii spun că margarina de “ultima generație” este mai săracă în grăsimi trans, iar adaosul de fitosteroli ar reduce colesterolul.

“Dupa ce s-au omis criticile legate de excesul de Omega-6 cu efect pro-inflamator, acum ne sunt prezentate margarinele cu Omega-3. Iar cireasa de pe tort este margarina-medicament cu fitosteroli 🙁
Sterolii sunt molecule mici de grasime ce se gasesc in semintele plantelor oleaginoase, in masline, germeni de grau, leguminoase (soia) si in boabele cerealelor (porumb). Ei au capacitatea de a bloca absortia colesterolului din intestin. O dieta echilibrata, saraca in grasimi saturate, bogata in legume si care sa contina si steroli vegetali are efecte benefice asupra nivelului colesterolului din sange. Insa de aici pana la a spune ca trebuie sa mancam margarina pentru fitosteroli e cale lunga“. Mihaela Bilic, pe pagina sa de Facebook.

Studiile arată că fitosterolii nu sunt chiar buni pentru sănătatea inimii. S-ar putea chiar să crească riscul de boli cardiovasculae, în special la femeile aflate la menopauza.

Vă mai dau și punctul de vedere al unui medic francez, dr. Laurence Plumey, medic nutriționist la spitalul Necker din Paris, la al cărui seminar am participat: “Margarinele cu fitosteroli sunt, mai degrabă, adresate celor cu LDL crescut. Acestea antrenează malabsorbție de vitaminele A, D, E, K, E. Deci, este nevoie de un motiv puternic ca să le consumi. În nici un caz nu sunt pentru prevenție.

Acum nu mai sunt acizi trans în margarine și, oricum, nu au mai mult de 3,4 gr./zi. Într-un regim echilibat, asta nu înseamnă nimic.”

De oricare parte ar bate vântul experților în nutriție, dați-le copiilor unt, în cantitate rezonabilă, de 2-3 ori pe săptămână, și mai puțină magarină. Scriind articolul asta, mi-am adus aminte că am avut o perioadă mai strâmtorată financiar când, studentă la postuniversitară fiind, mâncam zilnic (da, în fiecare zi!) margarină pe pâine (cutiile de margarină erau mai mari și mai ieftine decât pachetele de unt) și mergeam pe jos ca să economisesc banii de pe biletul de tramvai. Astazi, nu știu cum mai stau cu inima. Am aflat, cu vreo 3 ani în urmă, c-aș avea o insuficiență mitrală, dar nu cred că de la margarina din studenție mi se trage. Acum, mai mult decât să mănânc echilibrat și să fac sport, nu știu ce altceva aș mai putea adăuga. În orice caz, cum vremurile se schimbă, și părerile nutriționiștilor pot vira spre alte recomandări. Timpul le dezvăluie pe toate.

5. Sucul de fructe: zahăr lichid
   Sucurile de fructe creează iluzia că acestea sunt o alegere dietetică. Dacă sucul de fructe rezultă din fructe, înseamnă că este la fel de sănătos ca și fructele.

De fapt, termenul “suc” induce în eroare. Multe dintre sucurile găsite în supermarketuri nu conțin fructe. Sunt pur și simplu artificiale, făcute din apă cu  zahăr și aromă de fructe.

Asta v-ar determina să vă orientați către sucurile așa-zis naturale. Dar nici asta nu e o idee prea bună.

Un suc de fructe natural este ca un fruct, cu excepția faptului că îi lipsesc toate lucrurile bune, cum ar fi fibrele, cele care întârzie absorbția rapidă a zahărului în sânge. Singurul lucru rămas în sucul natural este zahărul din fructe (fructoza). Vestea proastă e că un suc natural este tot atât de bogat în zahăr ca o băutură dulce carbogazoasă.

Fiecare suc este o descărcare de zahăr pur care duce la creșterea nivelului de zahăr din sânge. In cele din urma, aceste varfuri favorizează excesul de greutate si de diabet.

Dacă mănânci o portocală întreagă, fibrele (pulpa) pe care le conține inhibă absorbția imediată de fructoză de către organism. Grație fibrelor, fructoza fiind absorbită lent de către organism, vei scăpa de efectele ei adverse și vei obține toate beneficiile din fructe.

6. Produsele “integrale” care protejează inima
   Cele mai multe produse “integrale” nu sunt realizate din boabe de grâu integrale.

Grâu a fost transformat în făină și rafinat, astfel încât să fie gata de digerat. Efortul maxilarului și al sucurilor gastrice de descompunere este redus la minimum.

Acesta este motivul pentru care glucidele (pentru a simplifica întelegerea, îl voi numit tot zahăr) din făina obținută din cereale integrale conduce la o descărcare glicemică la fel de repidă ca și cea provenită din făina albă. În plus, faina alba si faina din cereale integrale sunt clasificate în aceeași categorie pentru efectul lor glicemic (care crește nivelul de zahăr în sânge).

Mai mult, recomandarea de a mânca produse din grâu integral nu are cu nimic de-a face cu ceea ce mâcau bunicii noștri. In anii ’60, cercetarea agricolă a făcut “progrese” rapide pentru a dezvolta boabe mai rezistente, mai productive și mai bogate în gluten.

Hibridizările și încrucișările masive au condus la apariția unor specii complet noi, care încă se numesc “grâu”, deși sunt la ceva distanță calitativă de strămoșul lor.

“Grâul” modern a fost creat în anii 1970, având o valoare nutritivă mai mică, inclusiv mai puține minerale. Acesta poate provoca reacții mai severe la persoanele cu intoleranță la gluten. Alte studii arata ca acesta ar putea creste inflamatia în corp și deteriorarea arterelor. În opinia mea, studiile acestea ar trebui citite totuși cu mai multă prudență. Conform Asociației franceze a persoanelor intolerante la gluten (l’AFdiag), în 2014, au fost repertoriate mai mult de 80 de mărci de produse dietetice, de opt ori mai multe decât cu cinci ani în urmă. Un studiu din 2015 arată că piața produselor “fără gluten” aduce profit considerabil, atingând 40 de milioane de euro anual din vânzările în supermarketuri și hipermarketuri.

Partea a doua a articolului, aici

Surse:

https://www.sain-et-naturel.com

https://www.wall-street.ro

https://www.framinghamheartstudy.org/

https://rstudio-pubs-static.s3.amazonaws.com

https://www.passeportsante.net