La capătul tramvaiului 41, în Ghencea, s-a mai născut o stea, alta decât cea în culorile roșu-albastru. Face naveta aproape în fiecare săptămână; când nu o găsești în sala de sport de lângă linia tramvaiului, este fie pe o scena din Florida, fie undeva în Europa, prezentându-și propriile coregrafii de Zumba fitness.

Deși are numai 22 de ani, un trecut de jucătoare de tenis și baschet și nici un fel de studii de coregrafie, Adela Iacob dansează cu o pasiune debordantă, ”like nobody’s watching”. Este chiar motto-ul ei, pe care și l-a tatuat pe umărul stâng după ce a fost anunțată de către echipa lui Beto Perez, creatorul Zumba fitness – cea mai democratică disciplină de fitness din câte există, că a câștigat selecția pentru a face parte din echipa celor 15 presenteri care vor dansa alături de el la una dintre cele mai mari Convenții de Zumba fitness din 2012, cea din Orlando, Florida.

Cu talismanul proaspăt înscris pe umăr, a schimbat pentru o vreme Ghencea pe Florida, arătând americanilor talentul ei, bucuria, pasiunea, prospețimea…..

”Când ne-am întâlnit, Beto nu prea știa de România, dar i-am spus despre Dracula. A râș și mi-a răspuns: pe tine o să te cheme de acum înainte Draculina, iar pe mine, Dracula”.

Draculina, cel mai tânăr membrul al echipei lui Beto (zis și Dracula de SUA), a ajuns să îndrăgească Zumba dintr-un accident.
”După 11 ani de sport, m-am lăsat, spunea ea cu drăgălășenia unui copil care se știe dorit și apreciat; se apropia admiterea la facultate și m-am concentrat pe învățătură. Am început să mânănc chipsuri, sticks-uri….prostii (eu și tata suntem gurmanzi 🙂 ). Ajunsesem rotofeie bine. M-a luat mama cu ea la o sala unde făcea ea aerobic. Instructoarea de acolo ne-a întrebat la un moment dat cine știe să danseze, voia să ne arate Zumba”.

Nici ea nu știa că știe să danseze, dar a descoperit că-i place, că i se potrivește. A scotocit tot Internetul în căutarea pașilor de dans și a studiat singură. În 2010, când în România erau instructori de Zumba numărabili pe degetele unei mâini, Adela, împreună cu Cristina Dudu ( o altă tânără și talentată instructoare de Zumba, devenită ulterior si Zumba Jammer) au plecat la Paris pentru a-și obține prima certificare de instructor de Zumba.

La un an după ce a început să țină ore de Zumba, Adela-Draculina a obținut și certificarea de Zumba Jammer (concepe și prezintă coregrafii pentru instructorii de Zumba din toată lumea).

Cu un al doilea pașaport în buzunar, Adela a îndrăznit mai mult, cu inocența unei vârste care nu cunoaște nici o barieră, și a reușit.

”Sunt coregrafii, îmi spunea Adela după ora de Zumba la care am fost s-o văd, care-mi ies în 10 minute și altele la care muncesc și 5 zile. Pare simplu ce facem noi, dar e multă muncă în spate. De exemplu, pentru pregătirea Convenției din America, aveam 6-7 ore de repetiții pe zi și bootcamp de 2-3 ori pe săptămână. Alergam prin parc și făceam exerciții pe o căldură….. (și-și duce mâna la tâmpla scăldată în sudoare); dar a fost cea mai frumoasă experiență din viața mea.”

”La sfârșitul Convenției, continuă Adela povestea ei hollywood-iană, am purtat un tricou pe spatele căruia scria ROMÂNIA. Când m-am întors, am văzut în marea celor 8 000 de oameni prezenți steagul României fluturând și câțiva români au izbucnit în urale. M-am simțit specială. De altfel, e cel mai frumos compliment pe care l-am primit de la un coleg grec.”, continuă Adela.

Faima de curând dobândită pare să nu i se fi ”urcat la cap”. Adela este firească, modestă, se mișcă întocmai ca o braziliancă, își distrează și destinde cursantele, are un cueing  bun (indicații verbale și nonverbale care introduc pașii următori) și fluieră ca cel mai înfocat suporter de fotbal. ”Beto ne-a spus să rămânem cu picioarele pe pământ, să nu ne credem vedete. Și ne alinta tot timpul, glumind, ”stupid stars”.

”După Convenție, toți cei care am format acolo o echipă, am hotărât să ne tatuăm câte o stea”, îmi povestea Adela la finalul discuției, în timp ce saluta și mulțumea fetelor care, una câte una, părăseau vestiarul încins ca o saună.

Odată încheiat dialogul nostru, s-a întors către prietena ei, discutând despre detaliile plecării de a doua zi. Mâine dimineață va fi din nou gata de drum, știind ca va face la fel: ”Dance like nobody’s watching”.

Trecuse bine de ora 22.00. Pornind dintr-un capăt de București spre celălalt, mă gândeam că dacă acest diamant, încă neșlefuit, dar cu o bogăție și valențe mari, va afla un bijutier care să-i pună bine în lumină calitățile, deasupa capului ei, cerul va străluci de stele. Stele adevărate!

Zumba fitness: compania anului 2012

Să ardem 1 000 de calorii! Să ne mişcăm repede!